Coreea apartine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii ale lumii. Istoria nationala a poporului corean incepe in mileniul al doilea î.Hr., odată cu întemeierea regatului Gojoseon (conform legendei lui Dangun în anul 2333 î.Hr), la malurile raului Liao in sud-estul Manciuriei contemporane. Nu stim prea multe despre triburile Altaice care au fost stramosii coreenilor moderni, stim insa ca in secolul al IV-lea, coreenii au adoptat budismului ca religie, impreuna cu scrierea chineza, ambele avand un efect profund asupra societăţii bastinase. Stim astazi din literatura destul de bogata ca statul Corean şi-a menţinut independenţa politică şi culturală, în ciuda invaziilor mongole din secolul al XIII-lea şi a invaziilor japoneze din secolul al XVI-lea. În secolul al XV-lea,
în timpul domniei regelui Sejong cel Mare, a fost creat primul alfabet corean numit hangul.Am sa incerc in cateva postari sa scriu despre istoria extrem de controversata a acestui popor si a acestei culturi milenare. Istoria Peninsulei Coreene incepe in Paleoliticul timpuriu (acum 300 de mii de ani), cand partea de sud a peninsulei a fost populata de predecesorii Homo Sapiens, adica Homo Abilis. Primele vestigii arheologice le intalnim tot in sudul peninsulei Coreene in mileniile al IX-VIII-lea i.Hr. Cam pe la mijlocul Paleoliticului. Neoliticul care incepe in milenile VII-VI î.Hr. ne dezvaluie doua culturi diferite. Prima numita Jeulmun (8000-1500) si a doua numita Mumun, care este o perioada tranzitorie de la neoliticul “Stone Age,” intre 1500-300 î.Hr. Important de mentionat este ca ambele perioade desi in parte neolitice, difera total de neoliticul occidental intalnit in Orientul Mijlociu si Europa.
