Biserica Unificată sau The Holy Spirit Association for the Unification of the World Christianity (T’ongilgyo în coreeană), fondată în 1954 de reverendul Myong Moon.Una dintre cele mai răspândite religii noi în Coreea de Sud . În anii `70, Biserica Unificată cunoaşte o expansiune impresionantă, ajungând la sute de mii de adepţi în Coreea de Sud şi Japonia şi la un număr substanţial (de multe ori supraestimat) de membri în America de Nord şi Europa de Vest. Moon susţine că el este Mesia desemnat de Dumnezeu să unifice toţi
oamenii de pe pământ într-o mare familie, guvernată de el bineînţeles. Secta, care numără astăzi aproximativ două milioane de adepti, îl proclamă deschis pe Moon ca succesor al lui Iisus Hristos. Biserica Unificării este condusă extrem de autoritar, iar membrii bisericii trebuie să se supună în totalitate. De exemplu, Moon este cel care aranjează căsătorii pentru adepţii săi mai tineri. La fel ca Pak, Moon a folosit averea bisericii pentru diverse afaceri. A înfiinţat fabrici unde se produce armament, se procesează ginseng, fructe de mare etc. Adepţii sunt obligaţi să muncească ore în plus şi sunt plătiţi cu un salariu minim pentru ca Moon să poată redirecţiona profiturile în beneficiile bisericii. Anticomunist convins, Moon a căutat să influenţeze opinia publică din Coreea de Sud, dar şi din afară, înfiinţând ziare non-profit cum ar fi Segye Ilbo în Seul, Sekai Nippo în Tokio şi Washington Times în Statele Unite ale Americii. În Coreea de Sud, Biserica Unificării a fost văzută cu suspiciune de către autorităţi din cauza dorinţei evidente a lui Moon de a crea un stat în stat. La sfârşitul anilor `80 influenţa Bisericii Unificate a intrat în declin.
oamenii de pe pământ într-o mare familie, guvernată de el bineînţeles. Secta, care numără astăzi aproximativ două milioane de adepti, îl proclamă deschis pe Moon ca succesor al lui Iisus Hristos. Biserica Unificării este condusă extrem de autoritar, iar membrii bisericii trebuie să se supună în totalitate. De exemplu, Moon este cel care aranjează căsătorii pentru adepţii săi mai tineri. La fel ca Pak, Moon a folosit averea bisericii pentru diverse afaceri. A înfiinţat fabrici unde se produce armament, se procesează ginseng, fructe de mare etc. Adepţii sunt obligaţi să muncească ore în plus şi sunt plătiţi cu un salariu minim pentru ca Moon să poată redirecţiona profiturile în beneficiile bisericii. Anticomunist convins, Moon a căutat să influenţeze opinia publică din Coreea de Sud, dar şi din afară, înfiinţând ziare non-profit cum ar fi Segye Ilbo în Seul, Sekai Nippo în Tokio şi Washington Times în Statele Unite ale Americii. În Coreea de Sud, Biserica Unificării a fost văzută cu suspiciune de către autorităţi din cauza dorinţei evidente a lui Moon de a crea un stat în stat. La sfârşitul anilor `80 influenţa Bisericii Unificate a intrat în declin.
